Mi-am propus sa scriu acest post a doua zi dupa ce am fost in Santorini. Au trecut 2 ani. In primul rand pentru ca mi-ar fi placut sa citesc o postare care sa-mi spuna nu doar cat de frumos este apusul, ci si cum ajung la locul potrivit, mai ales cand esti pentru prima data in Santorini. Caci nu e ca in poze si nu aterizezi deloc direct pe terasa de unde vezi apusul din Santorini

In opinia mea, cea mai buna varianta sa vezi Santorini fara sa platesti un sejur intreg, este cu o excursie optionala de 2 zile, din Creta. Noi asa am ales si pentru asta, multumim echipei Fresh Holidays. Ca de obicei, sfatul unui consultant se dovedeste o investitie memorabila.

Ajungi in Santorini in 1h 40 min. Inca de la coborarea de pe speedboat, totul e coplesitor. Sau asa vor sa o faca sa para. Este un peisaj din filmele SF parca – se deschide usa din spate a vaporului, putin cate putin, marind suspansul la fiecare centimentru. Apoi tot puhoiul de oameni e lasat sa coboare pe taramul fagaduintei!

In poze, Santorini inseamna case albe cu acoperisuri albastre, cu vedere spectaculoasa la mare. Cand cobori in port, vezi un munte inalt, negru si ars de soare si autocare. Confusing. Ne-a preluat o masina si am fost dusi la hotelul la care ne-am luat cazare. Nici acolo nu arata ca-n poze. Eram intr-un sat, parca. Nu stiam incotro sa o luam, asa ca ne-am inchiriat o masina. Nici ea nu stia

Din fericire – toate drumurile duc spre Fira si Oia! Da, exista indicatoare doar cu aceste destinatii. Stii de pe net ca acolo trebuie sa ajungi. Spre ele am plecat si noi. Grecii nu au infrastructura si nu investesc in semnalizare. Pe principiul "daca vrei cu adevarat, gasesti singur". Cand ajungi in Fira nu-ti dai seama ca ai ajuns in Fira. Am vazut masini oprite pe marginile drumului si am oprit si noi. Am mers instinctiv catre niste case, normale dealtfel, apoi pe niste stradute si am dat de turisti. Doar ca era ora 2 si soarele nu te lasa deloc sa te orientezi in spatiu. Cautand umbra, am intrat intr-o cafenea. Si acolo – paradisul. Abia acolo am descoperit de unde sunt casele albe, vapoarele din spatele lor, pozele cu masute inguste si magari. Nu te poti bucura de priveliste decat acolo, la terase.

Plaja in Santorini o gasiti usor. Cu o harta in mana. Drumul ne-a dus pana spre mare. Cand am vazut-o in fata, am oprit. In Perissa am vazut cei mai veseli greci. Facusera o hora in mijlocul drumului, cantau si beau bere. In ciuda crizei prin care treceau, parca

Dupa plaja ne-am intors la hotel si ne-am pregatit pentru apusul din Oia. Momentul culminant al intregii vacante. De la receptie ne-a spus ca incepe dupa 7 si ca avem destul timp, dat fiind ca dureaza o ora. Eram relaxati si am plecat iar pe drumul normal. Am facut mai mult decat calculasem, evident, toate masinile se indreptau spre apusul magnific. Am trecut de un indicator care spunea Oia si asteptam sa apara ceva. Casele, stradutele – cumva trebuia sa recunosti ca ai ajuns acolo. Nimic. Am mers cum ne-a dus drumul, pana cand drumul ne-a dus aproape de mare. Soarele se pregatea sa apuna dar noi eram intr-un camp. Unde erau sutele de oameni? Am oprit sa intrebam un batran care ne-a spus sa parcam si sa mergem pe jos pana la o terasa – punctul cel mai bun unde se vede apusul. Mare noroc, batranul asta!

Am parcat si am mers pe jos. Nepietruit, neplacut. Nimic nu parea sa anunte spectacolul mult asteptat. Si dintr-o data, dupa colt, o terasa cu muzica buddha bar si multa lume adunata pe margine, spre apus. Cu greu am gasit o masa si ne-am asezat. Era un freamat continuu, toata lumea cauta. Si eu inca nu intelegeam unde suntem – nu erau case, nu stradute, nimic. Doar marea si soarele care se pregatea sa apuna.

Nu-mi aduc aminte decat ca am facut cateva poze si apoi ne-am linistit. Nu mai stiu cine canta, dar stiu ca in fundal se auzea "dream on, dreamer" si soarele isi incepuse spectacolul. Inutil sa vrei sa-l pozezi. Inutil sa speri ca vrei prinde poza romantica perfecta. Momentul in sine e de ajuns!

Fara sa stim unde suntem si cum am aterizat acolo, am vazut cel mai frumos apus de soare. Abia pe final, m-am uitat in stanga si am vazut niste ruine si zeci de oameni cocotati acolo sa-l vada. Am plecat de la terasa si abia atunci ne-am dat seama ca orasul era chiar langa noi. Eram in partea cea mai nordica. Am intrat pe stradute, am gasit casele, moara din poze, acoperisul albastru. Restul e poveste si pe alocuri photshop

Merita? Oh, da. Ca orice alt loc unic. Sunt locuri frumoase pe care daca le-ai vazut, nu te mai intorci acolo. Insa in Santorini, m-as intoarce pentru inca 2 zile. Pentru inca un apus, mai documentat si mai linistit.

Concluzii:

• nu trebuie sa stai in Oia. Sunt deal-uri bune la cazare in Fira.
• inchiriaza o masina mica. Costa 40 E/zi
• planifica jumatate de zi in Oia.
• pentru apus, vino pe la 5 dupa amiaza. Ai timp sa-ti alegi locul perfect.
• de la 6 la 8 stai locului, lasa telefonul si bucura-te ca traiesti.
• dupa ce soarele a apus, vei ramane cu un zambet tamp.
• Cauta un restaurant la intaltime si ia cina acolo. Vei fi inca sub efectul apusului.
• Oia nu are viata de noapte – dupa miezul noptii lumea se retrage in hoteluri.
• Nu e cel mai romantic loc din lume. E aglomerat si haotic. Dar iti vei lasa o parte de suflet acolo