Ce reprezintă manipularea obiectelor grele și/sau voluminoase?

Prin manipularea obiectelor grele și/sau voluminoase intelegem orice tip de transport sau sustinere a unei mase de catre unul ori mai multi lucratori, inclusiv ridicarea, asezarea, impingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei greutati. Datorita caracteristicilor acesteia sau a conditiilor ergonomice necorespunzatoare, poate prezenta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare.

Deşi a scăzut în ultimul timp procentul lucrătorilor, care declară că efectuează operaţii de purtare sau de deplasare a maselor grele, rămâne foarte ridicat (34,5 %).

Cum poate afecta manipularea manuală a maselor sănătatea lucrătorilor?

Manipularea manuală a maselor poate cauza:

• afecţiuni cumulative, cauzate de deteriorarea progresivă şi repetată a sistemului musculo-scheletic prin activităţi continue de ridicare sau manipulare manuală, de exemplu afecţiunile dorsolombare;
• traumatisme acute produse prin accidentare, de exemplu tăieturile sau fracturile.

Caracteristicile masei

Riscul apariţiei unor afecţiuni dorsolombare creşte dacă masa este:

• prea grea: nu există o anumită limită de siguranţă care să garanteze absenţa riscului - o greutate de 20-25 kg este mare pentru majoritatea oamenilor;
• prea mare: dacă masa este prea mare, nu este posibilă respectarea regulilor de bază referitoare la ridicarea şi purtarea acesteia - respectiv de a ţine greutatea cât mai aproape de corp posibil; astfel, muşchii vor obosi mai repede;
• greu de prins: poate determina alunecarea obiectului şi accidentarea; masele cu marginile tăioase sau cele care conţin materiale periculoase pot produce vătămări lucrătorilor;
• dezechilibrată sau instabilă: aceasta determină solicitarea inegală a muşchilor şi extenuarea din cauza faptului că centrul de greutate al obiectului se află la distanţă faţă de mijlocul trunchiului lucrătorului;
• poziţionată astfel încât necesită prinderea masei cu braţele întinse, cu aplecarea sau răsucirea trunchiului, ceea ce impune un efort muscular mai mare;
• având o formă sau mărime care împiedică vizibilitatea lucrătorului, mărind astfel posibilitatea alunecării/dezechilibrării, căderii sau lovirii.

Sarcina de muncă

Riscul apariţiei unor afecţiuni dorsolombare creşte dacă sarcina:

• este foarte solicitantă, de exemplu dacă aceasta este executată frecvent sau pe o perioadă îndelungată;
• implică poziţii sau mişcări incomode, de exemplu trunchi aplecat şi răsucit, braţe ridicate, încheieturi ale mâinilor răsucite, prea întinse;
• implică manipulări repetitive.

Mediul de muncă​

Următoarele caracteristici ale mediului de muncă pot conduce la creşterea riscului apariţiei unor afecţiuni dorsolombare:

• insuficient spaţiu liber pentru operaţiile de manipulare manuală a maselor;lucrătorul poate fi constrâns să adopte o poziţie incomodă sau să deplaseze masele într-o manieră periculoasă;
• sol cu denivelări, instabil sau alunecos, ce poate cauza creşterea riscului de accidentare;
• temperatura ridicată produce oboseală lucrătorilor, în timp ce transpiraţia îngreunează prinderea uneltelor, impunând un efort mai mare; 
• temperatura scăzută poate determina amorţirea mâinilor, îngreunând, de asemenea, prinderea;
• iluminatul insuficient poate cauza creşterea riscului de accidentare sau poate obliga lucrătorii să adopte poziţii incomode, pentru a vedea clar ceea ce fac.

Factori individuali de risc​

Există câţiva factori individuali care pot influenţa riscul apariţiei unor afecţiuni dorsolombare:

• lipsa de experienţă, de instruire şi de cunoştinţe corespunzătoare meseriei;
• vârsta - riscul apariţiei afecţiunilor dorsolombare creşte odată cu vârsta şi cu vechimea în muncă;
• caracteristicile şi capacităţile fizice, precum înălţimea, greutatea şi forţa;
• afecţiuni dorsolombare anterioare.

Evaluarea riscurilor​

Angajatorii sunt obligaţi să evalueze riscurile pentru securitate şi sănătate la care sunt expuşi lucrătorii acestora. În vederea realizării unei evaluări eficiente a riscurilor, puteţi parcurge următoarele etape simple.

1. Identificaţi pericolele care pot provoca accidente, vătămări sau care pot dăuna sănătăţii.
2. Identificaţi persoane care pot fi vătămate şi modul în care se poate produce vătămarea.
3. Evaluaţi măsurile de protecţie existente, dacă sunt suficiente sau dacă sunt necesare alte măsuri.
4. Monitorizaţi riscurile şi revizuiţi măsurile de prevenire.

Măsuri de prevenire​

Accidentele de muncă şi bolile profesionale pot fi prevenite prin eliminarea sau cel puţin reducerea riscurilor asociate manipulării manuale a maselor. 

Se recomandă respectarea măsurilor de prevenire următoare, în această ordine de prioritate.

1. Eliminarea - se ia în considerare posibilitatea evitării manipulării manuale a maselor, de exemplu utilizând echipamente de manipulare electrice sau mecanice, asemenea transportoarelor sau stivuitoarelor.
2. Măsuri tehnice - dacă manipularea manuală nu poate fi evitată, trebuie luată în considerare utilizarea unor dispozitive de ajutor asemenea elevatoarelor, cărucioarelor şi dispozitivelor de ridicare sub vid.
3. Măsuri organizatorice, cum ar fi alternarea activităţilor şi introducerea de pauze suficient de lungi, trebuie luate în considerare doar dacă eliminarea sau reducerea riscurilor asociate manipulării manuale a maselor nu este posibilă.
4. Furnizarea de informaţii privind riscurile şi efectele negative pe care le are manipularea manuală a maselor asupra sănătăţii şi instruirea în vederea utilizării echipamentelor şi a tehnicilor corecte de manipulare.

Reabilitarea şi reintegrarea profesională a lucrătorilor cu afecţiuni musculo-scheletice (AMS) trebuie să constituie o parte integrantă a politicii în domeniul AMS la locul de muncă. Aceasta va contribui la îmbunătăţirea sănătăţii şi a stării de bine a lucrătorilor, precum şi la evitarea scăderii productivităţii.

Tehnicile corecte de manipulare​

Ridicarea​

Înainte de a ridica o masă, trebuie să vă pregătiţi şi să vă planificaţi sarcina de muncă. Asiguraţi-vă că:

• ştiţi unde trebuie să mergeţi;
• spaţiul în care urmează să faceţi operaţia de manipulare este liber de orice obstacol;
• aveţi o bună prindere a masei;
• mâinile dumneavoastră, masa şi dispozitivele de prindere de orice fel nu sunt alunecoase;
• dacă executaţi operaţia de ridicare împreună cu încă o persoană, fiecare trebuie să ştie cu precizie cum se procedează.

La ridicarea unei mase trebuie să aplicaţi următoarea tehnică:

• poziţionaţi picioarele în jurul masei, cu trunchiul aplecat deasupra acesteia (dacă acest lucru nu este posibil, încercaţi să vă apropiaţi cât mai mult posibil de masă);
• la ridicare, sprijiniţi toată greutatea în muşchii picioarelor;
• îndreptaţi-vă spatele;
• trageţi masa cât mai aproape posibil de corpul dumneavoastră;
• ridicaţi şi purtaţi masa cu braţele întinse îndreptate în jos.

Împingerea şi tragerea​

Este important:

• să utilizaţi greutatea proprie a corpului în timpul împingerii şi tragerii; pentru împingere aplecaţi-vă înainte iar pentru tragere, lăsaţi-vă pe spate;
• să aveţi suficientă aderenţă pe sol pentru a vă putea apleca înainte/pe spate;
• să evitaţi încovoierea şi răsucirea spatelui;
• dispozitivele de manipulare să fie echipate cu mânere/elemente de prindere, astfel încât să vă puteţi folosi mâinile pentru a exercita o forţă; mânerele trebuie să fie poziţionate la o înălţime între umăr şi talie astfel încât să puteţi împinge/trage într-o poziţie bună, neutră;
• dispozitivele de manipulare să fie bine întreţinute, astfel încât roţile să aibă dimensiuni potrivite şi să se învârtă uşor;
• planurile de sprijin să fie tari, nivelate şi curate.

Legislaţie

Directiva 90/269/CEE a Consiliului stabileşte cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare.

Hotararea de guvern 1551/2006 transpune in legislatia din Romania cerintele directivei europene.