Ce reprezintă manipularea obiectelor grele și/sau voluminoase?
Prin manipularea obiectelor grele și/sau voluminoase intelegem orice tip de transport sau sustinere a unei mase de catre unul ori mai multi lucratori, inclusiv ridicarea, asezarea, impingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei greutati. Datorita caracteristicilor acesteia sau a conditiilor ergonomice necorespunzatoare, poate prezenta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare.
Deşi a scăzut în ultimul timp procentul lucrătorilor, care declară că efectuează operaţii de purtare sau de deplasare a maselor grele, rămâne foarte ridicat (34,5 %).
Cum poate afecta manipularea manuală a maselor sănătatea lucrătorilor?
Manipularea manuală a maselor poate cauza:
- afecţiuni cumulative, cauzate de deteriorarea progresivă şi repetată a sistemului musculo-scheletic prin activităţi continue de ridicare sau manipulare manuală, de exemplu afecţiunile dorsolombare;
- traumatisme acute produse prin accidentare, de exemplu tăieturile sau fracturile.
Caracteristicile masei
Riscul apariţiei unor afecţiuni dorsolombare creşte dacă masa este:
- prea grea: nu există o anumită limită de siguranţă care să garanteze absenţa riscului - o greutate de 20-25 kg este mare pentru majoritatea oamenilor;
- prea mare: dacă masa este prea mare, nu este posibilă respectarea regulilor de bază referitoare la ridicarea şi purtarea acesteia - respectiv de a ţine greutatea cât mai aproape de corp posibil; astfel, muşchii vor obosi mai repede;
- greu de prins: poate determina alunecarea obiectului şi accidentarea; masele cu marginile tăioase sau cele care conţin materiale periculoase pot produce vătămări lucrătorilor;
- dezechilibrată sau instabilă: aceasta determină solicitarea inegală a muşchilor şi extenuarea din cauza faptului că centrul de greutate al obiectului se află la distanţă faţă de mijlocul trunchiului lucrătorului;
- poziţionată astfel încât necesită prinderea masei cu braţele întinse, cu aplecarea sau răsucirea trunchiului, ceea ce impune un efort muscular mai mare;
- având o formă sau mărime care împiedică vizibilitatea lucrătorului, mărind astfel posibilitatea alunecării/dezechilibrării, căderii sau lovirii.
Sarcina de muncă
Riscul apariţiei unor afecţiuni dorsolombare creşte dacă sarcina:
- este foarte solicitantă, de exemplu dacă aceasta este executată frecvent sau pe o perioadă îndelungată;
- implică poziţii sau mişcări incomode, de exemplu trunchi aplecat şi răsucit, braţe ridicate, încheieturi ale mâinilor răsucite, prea întinse;
- implică manipulări repetitive.
Mediul de muncă
Următoarele caracteristici ale mediului de muncă pot conduce la creşterea riscului apariţiei unor afecţiuni dorsolombare:
- insuficient spaţiu liber pentru operaţiile de manipulare manuală a maselor;lucrătorul poate fi constrâns să adopte o poziţie incomodă sau să deplaseze masele într-o manieră periculoasă;
- sol cu denivelări, instabil sau alunecos, ce poate cauza creşterea riscului de accidentare;
- temperatura ridicată produce oboseală lucrătorilor, în timp ce transpiraţia îngreunează prinderea uneltelor, impunând un efort mai mare;
- temperatura scăzută poate determina amorţirea mâinilor, îngreunând, de asemenea, prinderea;
- iluminatul insuficient poate cauza creşterea riscului de accidentare sau poate obliga lucrătorii să adopte poziţii incomode, pentru a vedea clar ceea ce fac.
Factori individuali de risc
Există câţiva factori individuali care pot influenţa riscul apariţiei unor afecţiuni dorsolombare:
- lipsa de experienţă, de instruire şi de cunoştinţe corespunzătoare meseriei;
- vârsta - riscul apariţiei afecţiunilor dorsolombare creşte odată cu vârsta şi cu vechimea în muncă;
- caracteristicile şi capacităţile fizice, precum înălţimea, greutatea şi forţa;
- afecţiuni dorsolombare anterioare.
Evaluarea riscurilor
Angajatorii sunt obligaţi să evalueze riscurile pentru securitate şi sănătate la care sunt expuşi lucrătorii acestora. În vederea realizării unei evaluări eficiente a riscurilor, puteţi parcurge următoarele etape simple.
- Identificaţi pericolele care pot provoca accidente, vătămări sau care pot dăuna sănătăţii.
- Identificaţi persoane care pot fi vătămate şi modul în care se poate produce vătămarea.
- Evaluaţi măsurile de protecţie existente, dacă sunt suficiente sau dacă sunt necesare alte măsuri.
- Monitorizaţi riscurile şi revizuiţi măsurile de prevenire.
Măsuri de prevenire
Accidentele de muncă şi bolile profesionale pot fi prevenite prin eliminarea sau cel puţin reducerea riscurilor asociate manipulării manuale a maselor.
Se recomandă respectarea măsurilor de prevenire următoare, în această ordine de prioritate.
- Eliminarea - se ia în considerare posibilitatea evitării manipulării manuale a maselor, de exemplu utilizând echipamente de manipulare electrice sau mecanice, asemenea transportoarelor sau stivuitoarelor.
- Măsuri tehnice - dacă manipularea manuală nu poate fi evitată, trebuie luată în considerare utilizarea unor dispozitive de ajutor asemenea elevatoarelor, cărucioarelor şi dispozitivelor de ridicare sub vid.
- Măsuri organizatorice, cum ar fi alternarea activităţilor şi introducerea de pauze suficient de lungi, trebuie luate în considerare doar dacă eliminarea sau reducerea riscurilor asociate manipulării manuale a maselor nu este posibilă.
- Furnizarea de informaţii privind riscurile şi efectele negative pe care le are manipularea manuală a maselor asupra sănătăţii şi instruirea în vederea utilizării echipamentelor şi a tehnicilor corecte de manipulare.
Reabilitarea şi reintegrarea profesională a lucrătorilor cu afecţiuni musculo-scheletice (AMS) trebuie să constituie o parte integrantă a politicii în domeniul AMS la locul de muncă. Aceasta va contribui la îmbunătăţirea sănătăţii şi a stării de bine a lucrătorilor, precum şi la evitarea scăderii productivităţii.
Este esenţială implicarea lucrătorilor şi a reprezentanţilor acestora în combaterea riscurilor la locul de muncă.
Tehnicile corecte de manipulare
Ridicarea
Înainte de a ridica o masă, trebuie să vă pregătiţi şi să vă planificaţi sarcina de muncă. Asiguraţi-vă că:
- ştiţi unde trebuie să mergeţi;
- spaţiul în care urmează să faceţi operaţia de manipulare este liber de orice obstacol;
- aveţi o bună prindere a masei;
- mâinile dumneavoastră, masa şi dispozitivele de prindere de orice fel nu sunt alunecoase;
- dacă executaţi operaţia de ridicare împreună cu încă o persoană, fiecare trebuie să ştie cu precizie cum se procedează.
La ridicarea unei mase trebuie să aplicaţi următoarea tehnică:
- poziţionaţi picioarele în jurul masei, cu trunchiul aplecat deasupra acesteia (dacă acest lucru nu este posibil, încercaţi să vă apropiaţi cât mai mult posibil de masă);
- la ridicare, sprijiniţi toată greutatea în muşchii picioarelor;
- îndreptaţi-vă spatele;
- trageţi masa cât mai aproape posibil de corpul dumneavoastră;
- ridicaţi şi purtaţi masa cu braţele întinse îndreptate în jos.
Împingerea şi tragerea
Este important:
- să utilizaţi greutatea proprie a corpului în timpul împingerii şi tragerii; pentru împingere aplecaţi-vă înainte iar pentru tragere, lăsaţi-vă pe spate;
- să aveţi suficientă aderenţă pe sol pentru a vă putea apleca înainte/pe spate;
- să evitaţi încovoierea şi răsucirea spatelui;
- dispozitivele de manipulare să fie echipate cu mânere/elemente de prindere, astfel încât să vă puteţi folosi mâinile pentru a exercita o forţă; mânerele trebuie să fie poziţionate la o înălţime între umăr şi talie astfel încât să puteţi împinge/trage într-o poziţie bună, neutră;
- dispozitivele de manipulare să fie bine întreţinute, astfel încât roţile să aibă dimensiuni potrivite şi să se învârtă uşor;
- planurile de sprijin să fie tari, nivelate şi curate.
Legislaţie
Directiva 90/269/CEE a Consiliului stabileşte cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare.
Hotararea de guvern 1551/2006 transpune in legislatia din Romania cerintele directivei europene.