Prima obligație pe care legea o impune companiei (și care constituie un pasaj obligatoriu pentru alegerea instrumentelor de protecție care vor fi utilizate) este aceea de a evalua riscurile pentru sănătatea și siguranța lucrătorilor angajați într-un anumit loc și într-un anumit loc. activități.
După identificarea tuturor riscurilor, trebuie pregătit un document, numit document de risc general, care conține o indicație a riscurilor preconizate și a măsurilor care se intenționează să fie luate pentru a le elimina sau reduce. În cazul în care crearea de noi afaceri, angajatorul este obligat să efectueze imediat evaluarea riscurilor de prelucrare a documentului în cauză în termen de 90 de zile de la începerea activității lor.
În plus, evaluarea riscurilor ar trebui să fie imediat revizuită cu ocazia modificărilor în procesul de producție sau a organizării muncii semnificative pentru sănătatea și siguranța lucrătorilor, sau în raport cu gradul de progres tehnic, prevenirea sau protecția sau în urma unor răni semnificative sau când rezultatele supravegherii sănătății evidențiază nevoia.
Odată finalizată evaluarea riscurilor și documentul general privind riscurile, angajatorul trebuie să adopte în mod concret cele mai eficiente măsuri pentru eliminarea sau minimizarea riscurilor pentru sănătatea lucrătorilor. Pe baza acestor elemente, angajatorul organizează și oferă instrumente speciale pentru protecția muncii și prevenirea riscurilor, sănătății și accidentelor.
Măsurile de securitate sunt împărțite în două categorii largi: colective - Dispozitivele de protecție (instrumentele care tind să elimine un anumit risc pentru toți lucrătorii, excluzând - o la rădăcină) și echipamentul individual de protecție (destinat să fie purtat și păstrate de către lucrător pentru al proteja împotriva unuia sau mai multor riscuri care ar putea să pună în pericol securitatea și sănătatea la locul de muncă, precum și orice supliment sau accesoriu destinate acestui scop).
Gândiți-vă la un loc de muncă în care lucrătorii intră în contact cu gazul sau vaporii. În acest exemplu, un instrument de protecție colectivă poate fi un mecanism de extracție a fumului, în timp ce un instrument de protecție individuală poate fi un șablon dat fiecărui lucrător. Legea prevede în mod expres că atunci când este posibilă adoptarea unui instrument de protecție colectivă care să elimine riscul, angajatorul este obligat să prefere această soluție decât utilizarea instrumentelor de protecție personală.
Lucrătorul trebuie să aibă întotdeauna grijă de propria sănătate și siguranță și de celelalte persoane prezente la locul de muncă, asupra cărora se încadrează efectele acțiunilor sau omisiunilor sale, în conformitate cu pregătirea pe care a primit-o, instrucțiunile și mijloacele oferite de angajator de muncă.
O prevenire eficientă împotriva accidentelor trece neapărat printr-o instruire serioasă și mereu actualizată, care trebuie furnizată nu numai lucrătorilor, ci și managerilor (care, de fapt, trebuie să cunoască riscurile cu care se confruntă și mijloacele disponibile pentru a face acest lucru) și către reprezentanții siguranței lucrătorilor (adică lucrătorii care au sarcina instituțională de a colabora cu compania pentru a îmbunătăți siguranța la locul de muncă).
Pe lângă evaluarea riscurilor, adoptarea dispozitivelor de protecție și formarea continuă a lucrătorilor și managerilor, legea impune alte atribuții pentru a garanta siguranța la locul de muncă.
Funcționarea structurilor de prevenire trebuie apoi garantată fără ca aceasta să implice sarcini pentru lucrători.
Pentru mai multe informații legate de Analiză de Risc, SSM și PSI nu ezitati să ne Contactati.
By accepting you will be accessing a service provided by a third-party external to https://www.site4all.ro/